hidrogena

See also: hidrogená

Catalan

Verb

hidrogena

1. inflection of hidrogenar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Portuguese

Verb

hidrogena

1. inflection of hidrogenar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

Borrowed from French hydrogéner.

Verb

a hidrogena (third-person singular present hidrogenează, past participle hidrogenat) 1st conj.

1. to hydrogenate

Conjugation

    conjugation of hidrogena (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a hidrogena
gerund			hidrogenând
past participle			hidrogenat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	hidrogenez	hidrogenezi	hidrogenează	hidrogenăm	hidrogenați	hidrogenează
	imperfect	hidrogenam	hidrogenai	hidrogena	hidrogenam	hidrogenați	hidrogenau
	simple perfect	hidrogenai	hidrogenași	hidrogenă	hidrogenarăm	hidrogenarăți	hidrogenară
	pluperfect	hidrogenasem	hidrogenaseși	hidrogenase	hidrogenaserăm	hidrogenaserăți	hidrogenaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să hidrogenez	să hidrogenezi	să hidrogeneze	să hidrogenăm	să hidrogenați	să hidrogeneze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		hidrogenează			hidrogenați
	negative		nu hidrogena			nu hidrogenați

Related terms

• hidrogen
• hidrogenare
• hidrogenat

 

Spanish

Pronunciation

• IPA^(key): /idɾoˈxena/ [i.ð̞ɾoˈxe.na]
• Rhymes: -ena
• Syllabification: hi‧dro‧ge‧na

Verb

hidrogena

1. inflection of hidrogenar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative