licări
Romanian edit
Alternative forms edit
Etymology edit
From a substratum word. It is unknown exactly from which source, but it is ultimately from Proto-Indo-European *leuk- (“light”). Another theory derives it from lucoare through an intermediate *lucuri, or from Vulgar Latin root *liculire, or it may be tied to Latin lucere. A less likely source is Vulgar Latin root *liquorare, from liquere. Cf. Aromanian licuredz (variant licãrescu).
Verb edit
a licări (third-person singular present licărește, past participle licărit) 4th conj.
Conjugation edit
conjugation of licări (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a licări | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | licărind | ||||||
| past participle | licărit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | licăresc | licărești | licărește | licărim | licăriți | licăresc | |
| imperfect | licăream | licăreai | licărea | licăream | licăreați | licăreau | |
| simple perfect | licării | licăriși | licări | licărirăm | licărirăți | licăriră | |
| pluperfect | licărisem | licăriseși | licărise | licăriserăm | licăriserăți | licăriseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să licăresc | să licărești | să licărească | să licărim | să licăriți | să licărească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | licărește | licăriți | |||||
| negative | nu licări | nu licăriți | |||||