parcurge

Romanian

Alternative forms

• parcura — dated

Etymology

Borrowed from French parcourir, modelled after curge.

Verb

a parcurge (third-person singular present parcurge, past participle parcurs) 3rd conj.

1. to roam, wander

   Synonyms: merge, străbate, colinda, cutreiera

2. to travel
3. to skim through, to browse

   Synonym: răsfoi

Conjugation

    conjugation of parcurge (third conjugation, past participle in -s)

infinitive			a parcurge
gerund			parcurgând
past participle			parcurs
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	parcurg	parcurgi	parcurge	parcurgem	parcurgeți	parcurg
	imperfect	parcurgeam	parcurgeai	parcurgea	parcurgeam	parcurgeați	parcurgeau
	simple perfect	parcursei	parcurseși	parcurse	parcurserăm	parcurserăți	parcurseră
	pluperfect	parcursesem	parcurseseși	parcursese	parcurseserăm	parcurseserăți	parcurseseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să parcurg	să parcurgi	să parcurgă	să parcurgem	să parcurgeți	să parcurgă
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		parcurge			parcurgeți
	negative		nu parcurge			nu parcurgeți

Derived terms

• parcurgere
• parcurs

References

• parcurge in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)