răzvrătire

Romanian

Etymology

From răzvrăti +‎ -re.

Noun

răzvrătire f (plural răzvrătiri)

1. rebellion

Declension

Declension of răzvrătire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) răzvrătire	răzvrătirea	(niște) răzvrătiri	răzvrătirile
genitive/dative	(unei) răzvrătiri	răzvrătirii	(unor) răzvrătiri	răzvrătirilor
vocative	răzvrătire, răzvrătireo		răzvrătirilor