reînființa
Romanian edit
Etymology edit
Verb edit
a reînființa (third-person singular present reînființează, past participle reînființat) 1st conj.
- to reestablish
Conjugation edit
conjugation of reînființa (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a reînființa | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | reînființând | ||||||
| past participle | reînființat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | reînființez | reînființezi | reînființează | reînființăm | reînființați | reînființează | |
| imperfect | reînființam | reînființai | reînființa | reînființam | reînființați | reînființau | |
| simple perfect | reînființai | reînființași | reînființă | reînființarăm | reînființarăți | reînființară | |
| pluperfect | reînființasem | reînființaseși | reînființase | reînființaserăm | reînființaserăți | reînființaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să reînființez | să reînființezi | să reînființeze | să reînființăm | să reînființați | să reînființeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | reînființează | reînființați | |||||
| negative | nu reînființa | nu reînființați | |||||