recâștiga

Romanian

Etymology

From re- +‎ câștiga.

Verb

a recâștiga (third-person singular present recâștigă, past participle recâștigat) 1st conj.

1. to regain

Conjugation

    conjugation of recâștiga (first conjugation, no infix)

infinitive			a recâștiga
gerund			recâștigând
past participle			recâștigat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	recâștig	recâștigi	recâștigă	recâștigăm	recâștigați	recâștigă
	imperfect	recâștigam	recâștigai	recâștiga	recâștigam	recâștigați	recâștigau
	simple perfect	recâștigai	recâștigași	recâștigă	recâștigarăm	recâștigarăți	recâștigară
	pluperfect	recâștigasem	recâștigaseși	recâștigase	recâștigaserăm	recâștigaserăți	recâștigaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să recâștig	să recâștigi	să recâștige	să recâștigăm	să recâștigați	să recâștige
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		recâștigă			recâștigați
	negative		nu recâștiga			nu recâștigați