sălta

See also: salta, saltá, saltà, saltâ, saltā, and sälta

Romanian

Etymology

Inherited from Latin saltāre, present active infinitive of saltō.

Verb

a sălta (third-person singular present saltă, past participle săltat) 1st conj.

1. to leap, jump, bob, hop, bounce, skip, dance

Conjugation

    conjugation of sălta (first conjugation, no infix)

infinitive			a sălta
gerund			săltând
past participle			săltat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	salt	salți	saltă	săltăm	săltați	saltă
	imperfect	săltam	săltai	sălta	săltam	săltați	săltau
	simple perfect	săltai	săltași	săltă	săltarăm	săltarăți	săltară
	pluperfect	săltasem	săltaseși	săltase	săltaserăm	săltaserăți	săltaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să salt	să salți	să salte	să săltăm	să săltați	să salte
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		saltă			săltați
	negative		nu sălta			nu săltați

Derived terms

• săltare
• săltăreț

Related terms

• salt

See also

• sări