stânjenel

Romanian

Etymology

From stânjen +‎ -el.

Noun

stânjenel m (plural stânjenei)

1. (botany) iris

   Synonyms: iris, stânjen

Declension

Declension of stânjenel

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) stânjenel	stânjenelul	(niște) stânjenei	stânjeneile
genitive/dative	(unui) stânjenel	stânjenelului	(unor) stânjenei	stânjeneilor
vocative	stânjenelule		stânjeneilor