tocător

Romanian

Etymology

From toca +‎ -tor.

Pronunciation

• IPA^(key): /to.kəˈtor/

Noun

tocător n (plural tocătoare)

1. chopping board, cutting board, cleaver

Declension

Declension of tocător

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) tocător	tocătorul	(niște) tocătoare	tocătoarele
genitive/dative	(unui) tocător	tocătorului	(unor) tocătoare	tocătoarelor
vocative	tocătorule		tocătoarelor

See also

• fund n