tușa

See also: tusa, Tusa, and tușă

Romanian

Etymology

Borrowed from French toucher.

Verb

a tușa (third-person singular present tușează, past participle tușat) 1st conj.

1. (transitive) to touch (emotionally)

Conjugation

    conjugation of tușa (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a tușa
gerund			tușând
past participle			tușat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	tușez	tușezi	tușează	tușăm	tușați	tușează
	imperfect	tușam	tușai	tușa	tușam	tușați	tușau
	simple perfect	tușai	tușași	tușă	tușarăm	tușarăți	tușară
	pluperfect	tușasem	tușaseși	tușase	tușaserăm	tușaserăți	tușaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să tușez	să tușezi	să tușeze	să tușăm	să tușați	să tușeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		tușează			tușați
	negative		nu tușa			nu tușați