înfoca

See also: infoca

Romanian

Etymology

Inherited from Late Latin infocāre, a verb derived from Latin focus ("fire", originally "hearth"). By surface analysis, în- +‎ foc +‎ -a.

Verb

a înfoca (third-person singular present înfoacă, past participle înfocat) 1st conj.

1. (rare) to heat (until red-hot)
2. (rare) to light, spark up
3. (figuratively) to excite, stimulate, heat up, agitate

Conjugation

    conjugation of înfoca (first conjugation, no infix)

infinitive			a înfoca
gerund			înfocând
past participle			înfocat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	înfoc	înfoci	înfoacă	înfocăm	înfocați	înfoacă
	imperfect	înfocam	înfocai	înfoca	înfocam	înfocați	înfocau
	simple perfect	înfocai	înfocași	înfocă	înfocarăm	înfocarăți	înfocară
	pluperfect	înfocasem	înfocaseși	înfocase	înfocaserăm	înfocaserăți	înfocaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să înfoc	să înfoci	să înfoace	să înfocăm	să înfocați	să înfoace
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		înfoacă			înfocați
	negative		nu înfoca			nu înfocați

Synonyms

• înfierbânta, înflăcăra, încinge, aprinde

Derived terms

• înfocare
• înfocat