înotătoare

Romanian

Etymology

From înota (“to swim”) +‎ -toare.

Noun

înotătoare f (plural înotătoare)

1. (of fish) fin

Noun

înotătoare f (plural înotătoare, masculine equivalent înotător)

1. female swimmer

Declension

Declension of înotătoare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) înotătoare	înotătoarea	(niște) înotătoare	înotătoarele
genitive/dative	(unei) înotătoare	înotătoarei	(unor) înotătoare	înotătoarelor
vocative	înotătoare, înotătoareo		înotătoarelor

Synonyms

• (fin): aripioară