înota
Romanian edit
Alternative forms edit
Etymology edit
From în- + nota, the latter from Vulgar Latin *notāre, from Latin natāre. Compare Aromanian (a)nutari.
Pronunciation edit
Verb edit
a înota (third-person singular present înoată, past participle înotat) 1st conj.
- to swim
Conjugation edit
conjugation of înota (first conjugation, no infix)
| infinitive | a înota | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | înotând | ||||||
| past participle | înotat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | înot | înoți | înoată | înotăm | înotați | înoată | |
| imperfect | înotam | înotai | înota | înotam | înotați | înotau | |
| simple perfect | înotai | înotași | înotă | înotarăm | înotarăți | înotară | |
| pluperfect | înotasem | înotaseși | înotase | înotaserăm | înotaserăți | înotaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să înot | să înoți | să înoate | să înotăm | să înotați | să înoate | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | înoată | înotați | |||||
| negative | nu înota | nu înotați | |||||