țarc

See also: țârc

Romanian

Etymology

Origin disputed. Possibly a substrate word, akin to Albanian thark, cark, Greek τσάρκος (tsárkos).

Pronunciation

• IPA^(key): /t͡sark/

Noun

țarc n (plural țarcuri)

1. corral, pen, enclosure

   Synonyms: ocol, îngrăditură

Declension

Declension of țarc

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) țarc	țarcul	(niște) țarcuri	țarcurile
genitive/dative	(unui) țarc	țarcului	(unor) țarcuri	țarcurilor
vocative	țarcule		țarcurilor

Derived terms

• înțărca
• țărcălău
• țărcui

References

• țarc in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)
• țarc in Alexandru Ciorănescu, Dicționarul etimologic român, Tenerife: Universidad de la Laguna, 1958–66.