deplorare

See also: deploraré

Italian

Etymology

From Latin dēplōrāre.

Pronunciation

• IPA^(key): /de.ploˈra.re/
• Rhymes: -are
• Hyphenation: de‧plo‧rà‧re

Verb

deploràre (first-person singular present deplòro, first-person singular past historic deplorài, past participle deploràto, auxiliary avére)

1. (transitive) to deplore, lament

Conjugation

    Conjugation of deploràre (-are) (See Appendix:Italian verbs)

infinitive	deploràre
auxiliary verb		avére	gerund		deploràndo
present participle		deplorànte	past participle		deploràto
person	singular			plural
	first	second	third	first	second	third
indicative	io	tu	lui/lei, esso/essa	noi	voi	loro, essi/esse
present	deplòro	deplòri	deplòra	deploriàmo	deploràte	deplòrano
imperfect	deploràvo	deploràvi	deploràva	deploravàmo	deploravàte	deploràvano
past historic	deplorài	deploràsti	deplorò	deploràmmo	deploràste	deploràrono
future	deplorerò	deplorerài	deplorerà	deplorerémo	deploreréte	deplorerànno
conditional	io	tu	lui/lei, esso/essa	noi	voi	loro, essi/esse
present	deplorerèi	deplorerésti	deplorerèbbe, deplorerébbe	deplorerémmo	deploreréste	deplorerèbbero, deplorerébbero
subjunctive	che io	che tu	che lui/che lei, che esso/che essa	che noi	che voi	che loro, che essi/che esse
present	deplòri	deplòri	deplòri	deploriàmo	deploriàte	deplòrino
imperfect	deploràssi	deploràssi	deploràsse	deploràssimo	deploràste	deploràssero
imperative	—	tu	Lei	noi	voi	Loro
		deplòra	deplòri	deploriàmo	deploràte	deplòrino
negative imperative		non deploràre	non deplòri	non deploriàmo	non deploràte	non deplòrino

Related terms

• deplorabile
• deplorazione
• deplorevole

Anagrams

• deplorerà

Latin

Verb

dēplōrāre

1. inflection of dēplōrō:
   1. present active infinitive
   2. second-person singular present passive imperative/indicative

Romanian

Etymology

From deplora +‎ -re.

Noun

deplorare f (plural deplorări)

1. deploration

Declension

Declension of deplorare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) deplorare	deplorarea	(niște) deplorări	deplorările
genitive/dative	(unei) deplorări	deplorării	(unor) deplorări	deplorărilor
vocative	deplorare, deplorareo		deplorărilor

References

• deplorare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN

Spanish

Verb

deplorare

1. first/third-person singular future subjunctive of deplorar