Wiktionary

implora

See also: implorá

French

edit

Verb

edit

implora

  1. third-person singular past historic of implorer

Italian

edit

Pronunciation

edit
  • IPA(key): /imˈplɔ.ra/
  • Rhymes: -ɔra
  • Hyphenation: im‧plò‧ra

Verb

edit

implora

  1. inflection of implorare:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Anagrams

edit

Latin

edit

Verb

edit

implōrā

  1. second-person singular present active imperative of implōrō

Portuguese

edit

Verb

edit

implora

  1. inflection of implorar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Romanian

edit

Etymology

edit

Borrowed from French implorer, from Latin implorare.

Verb

edit

a implora (third-person singular present imploră, past participle implorat) 1st conj.

  1. to implore

Conjugation

edit
    conjugation of implora (first conjugation, no infix)
infinitive a implora
gerund implorând
past participle implorat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present implor implori imploră implorăm implorați imploră
imperfect imploram implorai implora imploram implorați implorau
simple perfect implorai implorași imploră implorarăm implorarăți implorară
pluperfect implorasem imploraseși implorase imploraserăm imploraserăți imploraseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să implor să implori să implore să implorăm să implorați să implore
imperative — tu — — voi —
affirmative imploră implorați
negative nu implora nu implorați

Spanish

edit

Verb

edit

implora

  1. inflection of implorar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative
Retrieved from "https://en.wiktionary.org/w/index.php?title=implora&oldid=73903730"