lăți
Romanian
editEtymology
editFrom lat; also possibly from a Vulgar Latin *latīre, from Latin latēscere, present active infinitive of latēscō.
Verb
edita lăți (third-person singular present lățește, past participle lățit) 4th conj.
Conjugation
edit conjugation of lăți (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a lăți | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | lățind | ||||||
past participle | lățit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | lățesc | lățești | lățește | lățim | lățiți | lățesc | |
imperfect | lățeam | lățeai | lățea | lățeam | lățeați | lățeau | |
simple perfect | lății | lățiși | lăți | lățirăm | lățirăți | lățiră | |
pluperfect | lățisem | lățiseși | lățise | lățiserăm | lățiserăți | lățiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să lățesc | să lățești | să lățească | să lățim | să lățiți | să lățească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | lățește | lățiți | |||||
negative | nu lăți | nu lățiți |