relua

Romanian

Etymology

From re- + lua, based on French reprendre.

Verb

a relua (third-person singular present reia, past participle reluat) 1st conj.

1. to take back, retake
2. to resume
3. to revive
4. to rerun

Conjugation

    conjugation of relua (first conjugation, no infix)

infinitive			a relua
gerund			reluând
past participle			reluat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	reiau	reiei	reia	reluăm	reluați	reiau
	imperfect	reluam	reluai	relua	reluam	reluați	reluau
	simple perfect	reluai	reluași	reluă	reluarăm	reluarăți	reluară
	pluperfect	reluasem	reluaseși	reluase	reluaserăm	reluaserăți	reluaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să reiau	să reiei	să reia	să reluăm	să reluați	să reia
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		reia			reluați
	negative		nu relua			nu reluați

See also

• reîncepe, reînnoi