umbla

Romanian

Alternative forms

• âmbla — obsolete
• îmbla

Etymology

From older îmbla, from Vulgar Latin *amblāre, syncopated form of Latin ambulāre, present active infinitive of ambulō; compare Aromanian imnu, imnari, Megleno-Romanian amnu, amnare, Istro-Romanian omnu, Old Italian ambiare, Occitan amblar.

Pronunciation

• Audio:

  (file)

Verb

a umbla (third-person singular present umblă, past participle umblat) 1st conj.

1. to walk around, wander, scour
2. to travel, journey
3. to pace
4. to circulate

Conjugation

    conjugation of umbla (first conjugation, no infix)

infinitive			a umbla
gerund			umblând
past participle			umblat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	umblu	umbli	umblă	umblăm	umblați	umblă
	imperfect	umblam	umblai	umbla	umblam	umblați	umblau
	simple perfect	umblai	umblași	umblă	umblarăm	umblarăți	umblară
	pluperfect	umblasem	umblaseși	umblase	umblaserăm	umblaserăți	umblaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să umblu	să umbli	să umble	să umblăm	să umblați	să umble
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		umblă			umblați
	negative		nu umbla			nu umblați

Derived terms

Derived terms

• umblare
• umblăreț
• umblat
• umblător
• umblătură
• umblet

See also

• plimba
• merge
• colinda
• cutreiera