încărca

Romanian

Etymology

Inherited from Vulgar Latin *incarricāre, ultimately from Latin carrus. Compare Aromanian ãncarcu, ãncãrare, cf. also Albanian ngarkoj.

Verb

a încărca (third-person singular present încarcă, past participle încărcat) 1st conj.

1. to charge
2. to load, burden
3. to load equipment with material required for its use

Conjugation

    conjugation of încărca (first conjugation, no infix)

infinitive			a încărca
gerund			încărcând
past participle			încărcat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	încarc	încarci	încarcă	încărcăm	încărcați	încarcă
	imperfect	încărcam	încărcai	încărca	încărcam	încărcați	încărcau
	simple perfect	încărcai	încărcași	încărcă	încărcarăm	încărcarăți	încărcară
	pluperfect	încărcasem	încărcaseși	încărcase	încărcaserăm	încărcaserăți	încărcaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să încarc	să încarci	să încarce	să încărcăm	să încărcați	să încarce
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		încarcă			încărcați
	negative		nu încărca			nu încărcați

Derived terms

• încărcare
• încărcătură

Related terms

• descărca
• car
• căra