făta
Romanian edit
Etymology edit
Inherited from Latin fētāre, present active infinitive of fētō.
Verb edit
a făta (third-person singular present fată, past participle fătat) 1st conj.
- (of animals) to give birth to, foal, litter, yean, calve, whelp, farrow, pup
- Synonym: naște
- Pisica noastră a fătat ieri.
- Our cat gave birth yesterday.
Conjugation edit
conjugation of făta (first conjugation, no infix)
| infinitive | a făta | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | fătând | ||||||
| past participle | fătat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | făt | feți | fată | fătăm | fătați | fată | |
| imperfect | fătam | fătai | făta | fătam | fătați | fătau | |
| simple perfect | fătai | fătași | fătă | fătarăm | fătarăți | fătară | |
| pluperfect | fătasem | fătaseși | fătase | fătaserăm | fătaserăți | fătaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să făt | să feți | să fete | să fătăm | să fătați | să fete | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | fată | fătați | |||||
| negative | nu făta | nu fătați | |||||