răsări

Romanian

Etymology

From Vulgar Latin *resalīre, from Latin re- + salīre. Synchronically derivable from ră- +‎ sări. Compare Aromanian arsar.

Pronunciation

• IPA^(key): /rəsəˈri/

• Audio:

  (file)

Verb

a răsări (third-person singular present răsare, past participle răsărit) 4th conj.

1. to rise, arise, spring, sprout
2. to appear, turn up
3. (of the sun) to rise

Conjugation

    conjugation of răsări (fourth conjugation, no infix)

infinitive			a răsări
gerund			răsărind
past participle			răsărit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	răsar	răsari	răsare	răsărim	răsăriți	răsar
	imperfect	răsăream	răsăreai	răsărea	răsăream	răsăreați	răsăreau
	simple perfect	răsării	răsăriși	răsări	răsărirăm	răsărirăți	răsăriră
	pluperfect	răsărisem	răsăriseși	răsărise	răsăriserăm	răsăriserăți	răsăriseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să răsar	să răsari	să răsară	să răsărim	să răsăriți	să răsară
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		răsari			răsăriți
	negative		nu răsări			nu răsăriți

Synonyms

• (rise): ridica
• (appear): apărea

Derived terms

• răsărit
• răsărire

Related terms

• sări