apleca

Romanian

Etymology

Inherited from Latin applicāre, present active infinitive of applicō. Doublet of the borrowed aplica.

Pronunciation

• Audio:

  (file)

Verb

a apleca (third-person singular present apleacă, past participle aplecat) 1st conj.

1. (reflexive) to bend (oneself), bend down, incline, bow, bow down, stoop, lean
2. to tilt, incline, bend (something)

   Synonyms: înclina, îndoi

3. to lower
4. (figuratively, reflexive) to incline (towards), tend, move towards a certain action, belief, direction

   Synonyms: înclina, tinde

5. (popular, reflexive) to suckle, breastfeed

   Synonym: alăpta

Conjugation

    conjugation of apleca (first conjugation, no infix)

infinitive			a apleca
gerund			aplecând
past participle			aplecat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	aplec	apleci	apleacă	aplecăm	aplecați	apleacă
	imperfect	aplecam	aplecai	apleca	aplecam	aplecați	aplecau
	simple perfect	aplecai	aplecași	aplecă	aplecarăm	aplecarăți	aplecară
	pluperfect	aplecasem	aplecaseși	aplecase	aplecaserăm	aplecaserăți	aplecaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să aplec	să apleci	să aplece	să aplecăm	să aplecați	să aplece
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		apleacă			aplecați
	negative		nu apleca			nu aplecați

Derived terms

• aplecare
• aplecăciune
• aplecător

Related terms

• pleca
• aplica

See also

• închina